Compania Emo

Ultima actualizare în Marţi, 17 Ianuarie 2012 11:08

         Oastea turceasc? era "cât? frunz?, cât? iarb?", scriau cronicarii vremii, iar ?tefan cel Mare cu o mân? de o?teni plini de vitejie ?i dragoste de ?ar?, au reu?it s? ob?in? acea glorioas? victorie.

           S? nu uit?m c? suntem urma?ii lui ?tefan cel Mare, c? ne iubim ?ara ?i p?mântul, ?i astfel vom învinge împreun? greut??ile acestor vremuri. Cunosc Republica Moldova, cunosc ?i Ucraina.

          În Moldova am rude, am prieteni, avem o istorie comun?, aceea?i limb?, avem acelea?i obiceiuri ?i tradi?ii culturale. Am f?cut cu ceva timp în urm? afaceri în Moldova.

În Ucraina am avut un ?antier de construc?ii cu peste 200 de oameni în perioada 1992 - 1995 la Combinatul de la Krivoi - Rog. Acest Combinat trebuia s? livreze materia prim?, respectiv pielete c?tre Combinatele siderurgice din România ?i în special Combinatului siderurgic din Gala?i. Din p?cate acest mare proiect dintre Romania ?i Ucraina nu s-a mai finalizat. Am construit acolo, pe lâng? p?r?i din combinat, blocuri de locuin?e, ?coli, gr?dini?e ?i alte obiective social culturale din Dolinska.

         Personal, ca om de afaceri, ca specialist în construc?ii, proiectare ?i consultan??, pot afirma c? avem multe lucruri în comun cu cei doi parteneri de pe malul stâng al Prutului prezen?i ast?zi la Forumul Economic European, respectiv Republica Moldova ?i Ucraina.

          Onorat? asisten??, a?a cum bine ?ti?i în aceast? perioad? România este în plin? criz? economic?, respectiv în recesiune. Romania va ie?i din criz? negre?it, problema este când ?

          Voi încerca în continuare s? sugerez foarte sintetic, c? ie?irea din criz? se face doar prin investi?ii în sectorul construc?iilor, atât investi?ii str?ine cât ?i investi?ii autohtone.

          Am s? încep cu sectorul turismului. Aici pot s? afirm cu t?rie c? România poate deveni un paradis al turismului.

          A? pleca doar de la faptul c? România este una din ??rile cele mai bogate în ape minerale din Europa. Ne punem întrebarea, câte izvoare de ap? minerale mai sunt exploatabile comercial ? Câte sta?iuni vechi, gen Herculane, Buzia?, Borsec ar putea fi reconstruite ? Este vorba de sute de astfel de sta?iuni, multe din timpurile st?pânirii romane asupra peninsulei Balcanice care ar putea asigura zeci de mii de locuri de munc?, ?i s? aduc? sute de milioane de euro la bugetul ??rii. Din p?cate, imagina?ia guvernan?ilor români este foarte limitat?. În timp ce reduc salariile cu 25% ca s? men?in? bugetul pe linia de plutire, zeci de sta?iuni balneare istorice - tot atâtea surse fabuloase de venituri la stat - zac în ruin? ?i degradare, iar izvoarele minerale t?m?duitoare sunt l?sate s? curg? în sistemele de canalizare. Toate acestea a?teapt? investitorii str?ini ?i locali în sectorul construc?iilor.

           O alt? direc?ie care poate atrage sute de mii de turi?ti str?ini este turismul cultural ?i ecumenic. S?p?turile arheologice, dezv?luie mereu importante vestigii tracice, România având multe situri istorice de mare valoare. România, ca ?i Republica Moldova, ca ?i Bulgaria, fiind cele mai curate ??ri din Europa, ar trebui s? dezvolte de asemenea turismul ecologic, s?-?i conserve în acest fel natura, ?i s? ofere un model de dezvoltare întregii Europe.

           În ceea ce prive?te agricultura , ne aducem aminte cu mândrie c? pân? în anul 1990 România era cel mai mare exportator de fructe ?i legume din Europa. România era cel mai mare exportator de cânepa din Europa, iar ast?zi este doar un umil importator. Trebuie s? ne aducem aminte c? dintr-un hectar de cânepa cultivat? se ob?ine aceea?i cantitate de hârtie cât din 8 hectare de p?dure. ?i nu în ultimul rând trebuie s? ne amintim c? România a fost un mare crescator de animale domestice ?i p?s?ri, ?i prin consecin?? mare produc?tor de carne, lapte ?i oua ?i derivate din acestea.

          Ie?irea din criz? poate s? înceap? cu investi?ii în acest sector - agricultura - prin construirea în locul celor demolate de ferme de legume ?i fructe, ferme agricole în general, fabrici de conserve de legume ?i fructe, fabrici de cânep?, ad?posturi pentru cre?terea animalelor ?i p?s?rilor, abatoare pentru industrializarea c?rnii, fabrici de lapte ?i derivate, etc..

          Fondurile structurale europene invit? guvernan?ii s? stimuleze accesarea acestora, în vederea construirii celor men?ionate anterior. Deci sectorul construc?iilor este primul care trebuie preg?tit s? ajute la ie?irea economiei din recesiune.

?i nu în ultimul rând proiectele de dezvoltare ale infrastructurii vor cre?te in viitor num?rul locurilor de munc? din construc?ii.

         Pân? în anul 2020 sectorul construc?iilor, de?i cu o urcare încetinit?, va înregistra cea mai accelerat? dinamic?. Odat? cu ie?irea din criz? construc?iile î?i vor relua ritmul rapid de cre?tere, stimulate atât de investi?iile în infrastructur?, cât ?i de nevoia mare de construc?ii cu scop reziden?ial, comercial ?i de spa?ii de birouri. Se vor dezvolta sectoarele anexe construc?iilor ?i infrastructurii : cabluri electrice, conducte, elemente de infrastructur? rutier? ?i cale ferata.

           Investi?iile str?ine în sectorul imobiliar ?i de construc?ii din România se vor relansa dup? 2020 la un nivel chiar mai ridicat celui din anii 2006 - 2008. Pentru companiile interna?ionale care investesc în proiecte reziden?iale, cl?diri de bussiness ?i alte obiective imobiliare, pia?a din România va deveni una dintre cele mai atractive pentru investi?ii.

         A?adar, construc?iile au un potential foarte mare de cre?tere în viitor. Pia?a muncii din România se va stabiliza abia peste aproximativ 10 ani, când rata ?omajului se va echilibra, ajungând la nivelul înregistrat anul trecut.

          În încheiere a? dori s? spun c? România, Bulgaria ?i Grecia, membre ale UE, împreuna cu Republica Moldova ?i Ucraina, care aspir? la integrarea în UE, ar trebui s? fie mai mult prezente în regiune, atât cu know-how-ul european, cât ?i cu afacerile de tip joint-venture (societ??i mixte). Societ??ile noastre civile, dar ?i politicienii ar trebui s? în?eleag? c? singuri în regiune nu ne putem dezvolta. Împreun? ?i numai împreun? avem un rol istoric de jucat în Balcanii de Vest, în ac?iunea de apropiere a noastra de structurile europene, în sus?inerea ?i asistarea ??rilor care aspir? la integrarea în UE.

În 10 ani ??rile noastre vor fi mai puternice, mai admirate, mai pre?uite de c?tre vecini, dar ?i mai prietene între ele.

V? mul?umesc pentru c? a?i avut r?gazul s? m? asculta?i!

ing. Ovidiu Copacinschi – Pre?edinte APIMM Vaslui

- Vicepre?edinte CCIA Vaslui
- Administrator SC COMPANIA EMO SRL Vaslui