Compania Emo

Ultima actualizare în Marţi, 17 Ianuarie 2012 11:08

         Oastea turcească era "câtă frunză, câtă iarbă", scriau cronicarii vremii, iar Ștefan cel Mare cu o mână de oșteni plini de vitejie și dragoste de țară, au reușit să obțină acea glorioasă victorie.

           Să nu uităm că suntem urmașii lui Ștefan cel Mare, că ne iubim țara și pământul, și astfel vom învinge împreună greutățile acestor vremuri. Cunosc Republica Moldova, cunosc și Ucraina.

          În Moldova am rude, am prieteni, avem o istorie comună, aceeași limbă, avem aceleași obiceiuri și tradiții culturale. Am făcut cu ceva timp în urmă afaceri în Moldova.

În Ucraina am avut un șantier de construcții cu peste 200 de oameni în perioada 1992 - 1995 la Combinatul de la Krivoi - Rog. Acest Combinat trebuia să livreze materia primă, respectiv pielete către Combinatele siderurgice din România și în special Combinatului siderurgic din Galați. Din păcate acest mare proiect dintre Romania și Ucraina nu s-a mai finalizat. Am construit acolo, pe lângă părți din combinat, blocuri de locuințe, școli, grădinițe și alte obiective social culturale din Dolinska.

         Personal, ca om de afaceri, ca specialist în construcții, proiectare și consultanță, pot afirma că avem multe lucruri în comun cu cei doi parteneri de pe malul stâng al Prutului prezenți astăzi la Forumul Economic European, respectiv Republica Moldova și Ucraina.

          Onorată asistență, așa cum bine știți în această perioadă România este în plină criză economică, respectiv în recesiune. Romania va ieși din criză negreșit, problema este când ?

          Voi încerca în continuare să sugerez foarte sintetic, că ieșirea din criză se face doar prin investiții în sectorul construcțiilor, atât investiții străine cât și investiții autohtone.

          Am să încep cu sectorul turismului. Aici pot să afirm cu tărie că România poate deveni un paradis al turismului.

          Aș pleca doar de la faptul că România este una din țările cele mai bogate în ape minerale din Europa. Ne punem întrebarea, câte izvoare de apă minerale mai sunt exploatabile comercial ? Câte stațiuni vechi, gen Herculane, Buziaș, Borsec ar putea fi reconstruite ? Este vorba de sute de astfel de stațiuni, multe din timpurile stăpânirii romane asupra peninsulei Balcanice care ar putea asigura zeci de mii de locuri de muncă, și să aducă sute de milioane de euro la bugetul țării. Din păcate, imaginația guvernanților români este foarte limitată. În timp ce reduc salariile cu 25% ca să mențină bugetul pe linia de plutire, zeci de stațiuni balneare istorice - tot atâtea surse fabuloase de venituri la stat - zac în ruină și degradare, iar izvoarele minerale tămăduitoare sunt lăsate să curgă în sistemele de canalizare. Toate acestea așteaptă investitorii străini și locali în sectorul construcțiilor.

           O altă direcție care poate atrage sute de mii de turiști străini este turismul cultural și ecumenic. Săpăturile arheologice, dezvăluie mereu importante vestigii tracice, România având multe situri istorice de mare valoare. România, ca și Republica Moldova, ca și Bulgaria, fiind cele mai curate țări din Europa, ar trebui să dezvolte de asemenea turismul ecologic, să-și conserve în acest fel natura, și să ofere un model de dezvoltare întregii Europe.

           În ceea ce privește agricultura , ne aducem aminte cu mândrie că până în anul 1990 România era cel mai mare exportator de fructe și legume din Europa. România era cel mai mare exportator de cânepa din Europa, iar astăzi este doar un umil importator. Trebuie să ne aducem aminte că dintr-un hectar de cânepa cultivată se obține aceeași cantitate de hârtie cât din 8 hectare de pădure. Și nu în ultimul rând trebuie să ne amintim că România a fost un mare crescator de animale domestice și păsări, și prin consecință mare producător de carne, lapte și oua și derivate din acestea.

          Ieșirea din criză poate să înceapă cu investiții în acest sector - agricultura - prin construirea în locul celor demolate de ferme de legume și fructe, ferme agricole în general, fabrici de conserve de legume și fructe, fabrici de cânepă, adăposturi pentru creșterea animalelor și păsărilor, abatoare pentru industrializarea cărnii, fabrici de lapte și derivate, etc..

          Fondurile structurale europene invită guvernanții să stimuleze accesarea acestora, în vederea construirii celor menționate anterior. Deci sectorul construcțiilor este primul care trebuie pregătit să ajute la ieșirea economiei din recesiune.

Și nu în ultimul rând proiectele de dezvoltare ale infrastructurii vor crește in viitor numărul locurilor de muncă din construcții.

         Până în anul 2020 sectorul construcțiilor, deși cu o urcare încetinită, va înregistra cea mai accelerată dinamică. Odată cu ieșirea din criză construcțiile își vor relua ritmul rapid de creștere, stimulate atât de investițiile în infrastructură, cât și de nevoia mare de construcții cu scop rezidențial, comercial și de spații de birouri. Se vor dezvolta sectoarele anexe construcțiilor și infrastructurii : cabluri electrice, conducte, elemente de infrastructură rutieră și cale ferata.

           Investițiile străine în sectorul imobiliar și de construcții din România se vor relansa după 2020 la un nivel chiar mai ridicat celui din anii 2006 - 2008. Pentru companiile internaționale care investesc în proiecte rezidențiale, clădiri de bussiness și alte obiective imobiliare, piața din România va deveni una dintre cele mai atractive pentru investiții.

         Așadar, construcțiile au un potential foarte mare de creștere în viitor. Piața muncii din România se va stabiliza abia peste aproximativ 10 ani, când rata șomajului se va echilibra, ajungând la nivelul înregistrat anul trecut.

          În încheiere aș dori să spun că România, Bulgaria și Grecia, membre ale UE, împreuna cu Republica Moldova și Ucraina, care aspiră la integrarea în UE, ar trebui să fie mai mult prezente în regiune, atât cu know-how-ul european, cât și cu afacerile de tip joint-venture (societăți mixte). Societățile noastre civile, dar și politicienii ar trebui să înțeleagă că singuri în regiune nu ne putem dezvolta. Împreună și numai împreună avem un rol istoric de jucat în Balcanii de Vest, în acțiunea de apropiere a noastra de structurile europene, în susținerea și asistarea țărilor care aspiră la integrarea în UE.

În 10 ani țările noastre vor fi mai puternice, mai admirate, mai prețuite de către vecini, dar și mai prietene între ele.

Vă mulțumesc pentru că ați avut răgazul să mă ascultați!

ing. Ovidiu Copacinschi – Președinte APIMM Vaslui

- Vicepreședinte CCIA Vaslui
- Administrator SC COMPANIA EMO SRL Vaslui